 |
|
 Legislatie |
CODUL CIVIL
CAPITOLUL VIII
Despre stramutarea creantelor si altor lucruri necorporale
Art. 1391.
La stramutarea unei creante, a unui drept sau a unei actiuni, predarea intre cedente si cesionar se face prin remiterea titlului.(C. civ. 1132, 1318, 1393 si urm.).
Art. 1392.
Cel ce vinde o creanta, sau orice alt lucru necorporal, este dator sa raspunda de existenta sa valabila in folosul sau, in momentul vanzarii, desi vanzarea n-ar cuprinde aceasta indatorire de raspundere. (C. civ. 1337 si urm., 1397 si urm.).
Art. 1393.
Cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decat dupa ce a notificat debitorului cesiunea.
Acelasi efect va avea acceptarea cesiunii facuta de debitor intr-un act autentic.(C. civ. 973, 1149, 1833).
Art. 1394.
Cu toate acestea, orice act sau hotarare care constata o cesiune sau o chitanta de chirie sau arenda pe doi ani viitori, va trebui sa fie transcris pe registrele oficiului ipotecar. (C. civ. 1393, 1801 si urm.).
1. Transcrierea se face in registrul de transcrieri al notariatului unde este situat bunul nemiscator (art. 710 si 711 pct. 8-9 C. proc. civ.).
2. Cu privire la opozabilitatea unor contracte de locatiune si a unor cesiuni de venituri, a se vedea si:
- Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 (M. Of. nr. 157 din 12 iulie 1947), cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara (M. Of. nr. 157 din 12 iulie 1947), cu modificarile ulterioare
Art. 1395.
Daca mai inainte de notificarea cesiunii facuta de cedent sau de cesionar debitorului, acesta platise cedentului, liberarea sa va fi valabila. (C. civ. 1097).
Art. 1396.
Vinderea sau cesiunea unei creante cuprinde accesoriile creantei, precum cautiunea, privilegiul si ipoteca. (C. civ. 903, 1325, 1744).
A se vedea:
Legea nr. 58 asupra cambiei si biletului la ordin (M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934), modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11 din 4 august 1993 (M. Of. nr. 201 din 23 august 1993), aprobata cu modificari prin Legea nr. 83/1994 (M. Of. nr. 292 din 14 octombrie 1994).
Art. 1397.
Vanzatorul sau cedentul unei creante nu raspunde de solvabilitatea debitorului, decat daca s-a indatorat anume la aceasta si numai pana la suma pretului de dansul primit. (C. civ. 1133).
Art. 1398.
Cand a primit asupra-si raspunderea pentru solvabilitatea debitorului, aceasta indatorire se intelege contractata numai in ceea ce priveste solvabilitatea actuala a debitorului, nu si cea viitoare, afara de cazul cand se stipuleaza anume contrariul.
Art. 1399.
Cel ce vinde o mostenire, fara a specifica cu deamanuntul obiectele intr-insa cuprinse, nu raspunde decat de calitatea sa de mostenitor.
Art. 1400.
Daca s-a folosit de fructele vreunui fond, sau a primit plata vreunei creante ereditare, sau a vandut lucruri de ale succesiunii, este dator sa intoarca toate acestea cumparatorului, daca nu si le-a rezervat anume la vanzare.
Art. 1401.
Cumparatorul este dator si el sa intoarca vanzatorului sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile succesiunii, si sa-i tina seama de sumele de care era el insusi creditor al succesiunii, daca nu e stipulatie contrarie.
Art. 1402.
Cel in contra carui exista un drept litigios vandut se va putea libera de cesionar numarandu-i pretul real al cesiunii, spezele contractului si dobanda din ziua cand cesionarul a platit pretul cesiunii.(C. civ. 1309, 1341, 1403, 1404).
Art. 1403.
Lucrul se socoteste litigios cand exista proces sau contestatie asupra fondului dreptului.
Art. 1404.
Dispozitiile art. 1402 inceteaza:
1. cand cesiunea s-a facut la un comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat;
2. cand s-a facut la un creditor, spre plata creantei sale;
3. cand s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios.
|
|
|
|
 |
